Medicul român care creează creiere în laborator pentru a trata boli
Un tânăr cercetător din Aiud, Sergiu Paşca, desemnat în 2013 cel mai bun student român din străinătate, şi-a înfiinţat propriul laborator de cercetare la Universitatea Stanford din Statele Unite ale Americii. „Paşca Lab” cercetează mecanismele moleculare şi celulare ale tulburărilor neuropsihiatrice, inclusiv ale autismului.
Acesta obișnuia să îi invidieze pe specialiștii în cancer, într-un sens plastic al cuvântului, desigur. Motivul ar fi fost faptul că puteau atinge fizic tumorile pentru a le cerceta, în timp ce în cazul creierului, lucrurile nu sunt chiar la fel de simple. Dar pentru că nu s-a resemnat cu această limitare, Pașca a hotărât să își crească în laborator creiere destinate cercetării.
În laboratorul său, mii de bucăți de țesut cerebral uman mai mici decât un bob de mazăre au fost create din celule epiteliale umane, unele provenind de la oameni cu autism. Fiecare dintre ele are ADN-ul donatorului și fiecare reprezintă diverse părți ale creierului. Practica nu e nouă, iar oamenii de știință creează un fel de mini-creiere încă din 2013, scriu cei de la ABC News.
Totuși, trebuie să avem un lucru clar: deși aceste țesuturi au o activitate foarte apropiată de cele reale, nimeni nu a creat până acum creiere umane complet funcționale. Am scris în acest articol despre primul creier uman creat în laborator, cât se poate de detaliat. Oricum, aceste versiuni doar mimează funcțiile și sunt foarte utile pentru a cerceta rădăcinile bolilor precum autismul și schizofrenia, testând posibile tratamente.
De asemenea, face parte dintr-o mișcare mai amplă din ultimii ani, al cărei scop este de a crea organoide, versiuni miniaturale ale organelor umane. Evident, scopurile sunt aceleași și implică găsirea de tratamente pentru boli greu de cercetat la momentul actual. Până acum, avem intestine, rinichi, tiroidă, retină, ficat și nu numai.
Pentru țesutul cerebral, cercetătorii au dezvoltat o tehnică care le-a adus premiul Nobel pentru medicină în 2012. Toate celulele din corpul uman au același ADN. O celulă epitelială e diferită de una cerebrală prin funcțiile genelor. Tehnica despre care vorbim are în vizor o modalitate de a transforma celulele epiteliale în celule iPS (celule pluripotente induse). Au toate aceleași proprietăți ca și celulele stem embrionare, dar nu sunt făcute dintr-un embrion.
Astfel, nu există probleme etice cu celule iPS. În plus, celulele iPS sunt realizate din celulele proprii de la un pacient, ceea ce înseamnă că celulele iPS ar putea fi date înapoi unui pacient fără riscul de respingerea imună, o problemă importantă cu orice transplant de celule stem.
De ani buni, oamenii de știință folosesc această abordare, dar acum scopul este de a lăsa celulele să crească în grămezi, de la sine. Oricât ar părea de SF, nu au nevoie prea mare de ajutor în organizare. Cercetătorii spun că acestea încep foarte repede să comunice și să semnalizeze unele cu altele, într-un mod similar celulelor neuronale reale.
Mini-creierele din laboratorul lui Pașca reconstruiesc cortexul cerebral, despre care știm că e asociat gândurilor ceva mai complexe și că e un element-cheie pentru a cerceta cauzele autismului și schizofreniei. De asemenea, Flora Vaccarino, de la Universitatea Yale, crește celule similare, care conțin ADN de la oameni cu autism. A descoperit că o anumită celulă neuronală este produsă în exces, și este strâns legată de activitatea excesivă a unor gene. Desigur, medicul nu pretinde că asta cauzează autismul, dar ar putea fi o pistă bună.
În cazul microcefaliei (n.red.: o insuficiență a dezvoltării creierului), o astfel de tehnică ar fi mult mai utilă decât studierea creierelor șoarecilor. Mutațiile genetice care o cauzează au un efect insignifiant când sunt recreate pe cobai. Este aceeași situație și în cazul autismului și schizofreniei, iar cercetătorii nu vor să se limiteze doar la studiul anumitor boli. Au în vizor inclusiv evoluția creierului uman, comparativ cu cea a creierului animal.